Sclipiri de argint coboară în ochii de
stele căzătoare. Se scaldă în razele de curcubeu şi deschid jucăuşe
fereastra către Calea Lactee. Pe drumul alb şi dens ca laptele crinilor,
pasul tău străbate distanţa dintre meditaţia conştiintei şi lumina
purificatoare a gândului spiritual.
Carul Mare aduce cu el sufletele curăţate de păcatele abisului întunecat al sentimentelor pierdute în neantul trupului .
Priveşti cu pioşenie pleoapele adormite
ale îngerilor din aripile fluturilor străvezii. Harpele lor au
răspândit în Univers arcuşuri de viori celeste, stropite cu roua din
ambrozia zeilor. Picură ritmuri ce încântă aura de energiei a mamei
Terra !
Crăiasa în straie albe te subjugă cu
farmecul noptii. Sărutul ei este şoapta neterminată din căuşul palmei.
Pe gene ţi-se ofilesc umbre dulci din clipirea luceferilor ascunşi în
bolta limpede. Carul Mic duce poveri de doruri nestinse ... tăceri
nevindecate în negura vremurilor pierdute.
Stelele sclipesc..licurici prinşi de
perdeaua cerului senin. O cometă grăbită trece pe neaşteptate învăluind
în strai de azur liniştea nopţii. Ţi-a tulburat gândul. Obosit iţi culci
obrazul pe Steaua Nemuririi..Spiritul nopţii iţi mângâie fruntea şi iţi
înseninează somnul. Surâsul aninat de colţurile Lunii stau dovada că
visurile tale călătoresc pe tărâmuri neumblate. Învelişul albastru
brodat cu stele, îţi veghează liniştea si'ţi destramă ceaţa sufletului !
Somn uşor ! Te aşteaptă o nouă existenţă ... O dimineaţă solară spălată
în apa sfântă a reînvierii, ce poartă semnătura din pergamentul
îngălbenit de vremuri al civilizaţiilor străvechi !
Pecetea unui alt început, din punctul zero.
2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu