-Bună dimineaţă, Soare!
-Să trăieşti, piciule! Eşti matinal.
-Da, trebuie să-i trezesc pe fraţii mei..nu-i o treabă uşoară..nu…nu.
-Ne-ai trezit, lăudărosule. Sperii şi greierii cu pălăvrăgeala ta.
-Este o zi minunată, cum să dormim? Până şi bătrânul Soare este în formă!
-Hei, obrăznicătură, pe cine faci tu, bătrân? Acum te ard!
-Ei..e aşa..o vorbă de-a tinerilor…nu trebuie să te superi! Glumeam.
-Ce tot sporovăieşti acolo, micuţule? auzi vocea profundă a Crinului Imperial.
-Chiar aşa! Ne tulburi somnul de frumuseţe, nesuferitule! se zburli Păpădia.
-Ei lasă, madam Zbârlici, că nu ţi se ofilesc „fulgii”! Nu mai face atâta tam-tam. E un copil, o admonestă morocănos mai vârstnicul Mărăcine. Frumuseţe? Eşti înfoiată ca o curcă înfuriată. Hmmm..
-Ia uite la el, uscătura…
-Nu vă mai ciondăniţi! Mai bine să punem la punct programul pentru azi! a vorbit Crinul.
Frumosul Crin, sofisticat, îmbrăcat în costum alb tivit cu vişiniu, făcea ravagii printre domnişoarele îndrăgostite. Le fremătau petalele când se aflau în preajma lui.
-Maiestate, bună dimineaţă! clipi cochet păpădia, făcând o reverenţă. La dispoziţia ta!
-Vrabia mălai visează şi păpădia se vede prinţesă…bombăni plictisit, Mărăcinele.
-Ce vrei să insinuezi, urâciosule?
-Lasă, că ştii tu mai bine!
-Ştim şi noi…ştim şi noi! chichotiră lăcrămioarele. Păpădia e îndrăgostită…. Păpădia e îndrăgostită, se înghionteau amuzate.
-Sunt victima unui complot! Sunteţi invidioase pe mine!
-Ohhh, desigur…dacă bate vântul mai tare, îţi zboară peruca, rânji de la înălţime impunătoarea gladiolă.
-Sigur, atacă-mă şi tu, prăjină încrezută, a mormăit înfuriată.
-Ai spus ceva? întrebă grav, gladiola.
-Sunteţi răutăcioşi cu mine!
-Dacă ai fi mai discretă, draga mea, n-ai mai întâmpina asemenea situaţii!
Zvelta şi impunătoarea Orhidee era ascultată şi respectată în comunitate. Dar şi invidiată. Râvnită de frumoşii cu rang înalt, deşi se ştia, că este sortită Regelui Trandafir.
-Bun venit, Mylady! o salutară în cor.
-Bine te-am regăsit, doamnă! Mă bucur să te revăd! zâmbi mieros, păpădia.
-Unde sunt pajii? întrebă Orhideea cu glas voalat. Aşteptăm mesaje de la fraţii şi surorile noastre de pretutindeni. Fără ei, Primăvara nu-şi poate aşterne veşmintele.
Ghioceii s-au apropiat într-un suflet, însoţiţi de gingaşele zambile.
-Am sosit, Maiestate. Suntem aici, cu tolba plină de ştiri.
-Ascultăm cu nerăbdare! se undui Laleaua, poposind lângă sfiosul Bujor, care îi strecura priviri furişe.
Crinul Imperial, Regele Trandafir si Regina Orhidee s-au aşezat pe jilţurile moi din muşchi verzi.
-Toată lumea este pregătită să o întâmpine pe Crăiasa Florilor, pentru a primi binecuvântarea ei.
- Ea aşteaptă Cheia de la Maestrul Timp, să poată intra în lumea noastră.
-Iarna, hoaşca asta nesuferită nu vrea să predea ştafeta, deşi nu mai are nici o putere. Ne ţine pe loc, băbătia.
Cactusul suduia supărat.
-Am nevoie de multă caldură, altfel nu pot să înfloresc. Un cuceritor ca mine nu poate să trăiască fără fierbinţeala soarelui…şi a frumoaselor din jurul său, clipi din ochi complice.
Florile şi floricele au strâmbat din nas. Nu şi-l doreau prin preajmă.
-Toate la timpul lor. Să respectăm hotărârile luate de Mama Natură!
Glasul Trandafirului aduse liniştea în poiană.
Era iubit, Regele. Sobru şi elegant în hainele din catifea roşie, nobil prin naştere.
Plantele îşi împrospătaseră obrajii în roua dimineţii. Aşteptau, să-şi facă intrarea în lume…să atragă atenţia Crinului Imperial. Aveau să fie dezamăgite. Inima lui era dăruită. Regina Nopţii îl primea în grădinile secrete, ţinut captiv în mrejele ei, îmbătându-l cu parfumul exotic.
Sora lui, Muşcata, rebelă şi plină de personalitate, fugise în lume cu sălbaticul Mac, hipnotizată de puterea lui de seducţie.
Vântul adia uşor. Se făcea simţit, aducând cu el reinnoirea primăvăratecă a vegetaţiei.
Diafană, Crăiasa Florilor a apărut învăluită în mantia de albăstrele, frezii şi narcise. Florile de câmp îi ţineau trena din viorele.
-Bine v-am regăsit, dragii mei! A sosit vremea să împrospătam pământul.
A împrăştiat seminţele magice, animând atmosfera. Nuanţele crude ale anotimpului au pastelat gama de culori a naturii. Păsările întregeau tabloul cu frumuseţea penajului şi trilurile măiastre. Soarele mângâia cu raze calde peisajul de basm.
-Bine ai venit, Primăvară!
Camelia Constantin
Martie 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu