Proză--Camelia Constantin

Motto

Spiritul! Vârful piramidei fiinţei umane...frontiera dintre om şi Dumnezeu.. puntea de legătură a revelaţiei cu Divinul, dincolo de înţelegerea materiei.
Camelia Constantin

vineri, 11 mai 2012

Strada viselor...




Cãlãtor pe Strada Viselor...paşii tãi rãsunã în liniştea nopţii. Atmosfera e stranie. Îţi place sã te plimbi singur, învãluit de Taina lunii înşelãtoare. Te afli în dreptul casei. Felinarul lumineazã roşiatic zidurile reci. Clinchetul clopoţelului rãsunã în noapte. Ţi-a deschis în straie colorate strident, asortate cu machiajul gros. A întins mana, iţi atinge obrazul! Ispita ...ţi-a dat târcoale mereu, încearcã sã te prindã în mreje cu fantezii meşteşugite. Neruşinatã şi îndrãzneaţã îşi dã mana cu Trădarea. Amândouã îşi oferã farmecele, te înconjoarã cu Pasiune.  
Triunghiul amorului bizar. Sunt hotãrâte sã întunece raţiunea..sã fure sufletul. Senzualitatea strecoarã priviri galeşe, arde retina. Flãcãri fierbinţi cuprind trupul istovit de nesomn. Sora lor Desfrânarea, picurã în ureche propuneri promiscue şi tentante.  
Te înconjoarã cu voci dulci, danseazã lasciv pentru tine. Aproape goale, te mãngaie dornice în ritmul muzicii languroase!  
Urci scãrile printre ele. Un fior rece te cuprinde. Femeia în straie cernite îţi taie calea. Îi cauţi privirea. În locul ochilor, două orificii negre încearcã sã-ţi absoarbã Energia. Simţi, cã Viaţa se scurge ca un firicel de apã.  
O ocoleşti şi se spulberã în fumul înecãcios al nopţii.  
Spiritul casei îţi scoate în cale Intriga si Invidia. Aliatele fidele îşi insinueazã formele darnice.  
Le-ai ignorat, dar te doare Răutatea lor.  
Suferinţa ţi-a strãpuns pieptul. Ai închis ochii, te-ai rugat. Urcând scãrile hotarât, nu priveşti în urmã. Uşa e zãvorâtã. Nu rãspunde nimeni când strigi.Insişti! O data ...de două ori..linişte.  
Apeşi mânerul şi intri. Camera e goalã. Prin fereastra deschisa se vede cerul.  
Târziu, ai zãrit-o într-un colţ pe EA. Tremura chircitã, plângând. Suferinţa o chinuie, râde fãrã Milă.  
Supãrat, ai îndepãrtat-o şi i-te aşezi alãturi.  
S-a retras lipsitã de Încredere. Mângâi tâmpla diafanã, şopteşti cuvinte tandre. Suspinele s-au domolit ca prin Farmec. Îmbrãtişarea ta este o invitaţie la dans.  
Ea a inspirat Gândul! S-a infiltrat în Imaginaţie.Cucerit de Sinceritate, sãrutul s-a nãscut firesc.  
Ţi-a înãlţat Spiritul...doar atunci i-ai cunoscut numele ...Iubire.  
Constantin Camelia  
2011  
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Etichete

dans (1) mjj (1)